Când și de ce abandonăm cărțile? + vinovăția unui bookaholic

Acum puțin timp cei de la Goodreads (un fel de Facebook pentru bookaholici) s-au întrebat de ce oamenii părăsesc, la un moment dat, cărțile. Pornind de aici, au cuprins într-un tabel cinci statistici: ”Care sunt cele mai abandonate cinci cărți pe Goodreads”, ”Top cinci cărți clasice părăsite”, ”Ce anume dintr-o carte te face să o lași înapoi pe raft?”, ”Ce te ține acolo?”, ”Când abandonăm o carte”. Mai jos, vom vedea răspunsurile la aceste categorii, împreună cu părerea mea despre acest ”fenomen”.

Rezultatele sondajului realizat de Goodreads spun că:

- 46.4% dintre cititori abandonează o carte pentru că acțiunea este lentă și plictisitoare, 18.8% dintre utilizatorii Goodreads spun că renunță la carte pentru că este scrisă prost, iar 0.5% pentru că aceasta este imorală;

- 38.1 % dintre oameni termină întotdeauna o carte, indiferent de câte ori a fost tentat să o lase sau chiar a lăsat-o (se revine); 27.9% renunță la carte între 50 și 100 de pagini, iar 15.8% până în 50 de pagini;

- motivul pentru care majoritatea cititorilor continuă să citească o carte este pentru că aceștia cred în regula de a termina ce au început (36.6%) sau pentru că trebuie să știe ce se întâmplă (25.2);

Puteți consulta complet graficul de la Goodreads în imagine:

Image may be NSFW.
Clik here to view.

Oricât de simpatic este realizată ancheta printre cititorii de pe platforma Goodreads, am rezervele mele în ceea ce privește procentele la care s-a ajuns. Nu pot să cred că majoritatea oamenilor termină o carte no matter what. Îmi pare rău, eu chiar cred că mă număr printre bookaholicii răbdători și, totuși, nu duc lectura la bun sfârșit întotdeauna. Unde mai pui că trăim în secolul nebun, obișnuiți să dăm sute de clickuri pe zi și să părăsim un articol după primele rânduri dacă nu ne-a atras.

Motivele pentru care renunțăm la unele cărți sunt, pe de altă parte, destul de aproape de adevăr.

Ceea ce mi s-ar fi părut și mai interesant ar fi fost să se vadă cu ce senzații rămân cititorii după ce părăsesc o carte – dacă tot vorbim de o psihologie a abandonului. Voi dezvolta.

Problema părăsirii unei cărți m-a preocupat din adolescență – asta pentru că, până atunci, nu mi-am pus nicio întrebare; dacă nu îmi plăcea o carte, o lăsam fără nicio remușcare. Cumva, din liceu încoace, lucrurile s-au schimbat: am început să mă lupt cu volumele care nu m-au cucerit de la primele pagini, încercând să le dau șansă după șansă. Iar când efectiv nu mai puteam și decideam să o pun înapoi pe raftul bibliotecii mele, eram cuprinsă de vinovăție. Și astăzi sunt, când scriu aceste rânduri, pentru că m-am hotărât să abandonez o carte pe care mă chinui să o citesc de mai bine de trei luni. Culmea, de obicei, renunț la cărți abia după jumătate, uneori chiar spre sfârșit, când constat că plăcerea de a citi a scăzut din ce în ce mai mult, în funcție de timpul petrecut cu ”povara” respectivă.

Image may be NSFW.
Clik here to view.

Sursa

Vinovăție și frustrare, cam asta e. De cele mai multe ori când părăsesc o carte mă întreb dacă nu cumva nu am înțeles eu despre ce era vorba sau poate că după pagina două-sute-nu-știu-cât povestea se schimbă cu 360 de grade, se transformă; sau poate nu sunt suficient de capabilă să înțeleg un experiment literar, o proză altfel; sau poate nu am citit cartea respectivă la momentul potrivit sau sau sau la infinit. Nu știu voi cum sunteți, dar pe mine mă indispune să nu pun capăt unei lecturi. Mă deprimă și, după ce o fac, simt nevoia să mă avânt rapid într-altă poveste, care, poate, va fi bună și mă va bucura descoperirea și citirea ei.

De cele mai multe ori, sperăm. Următoarea sau următoarea următorii va fi o carte bună, ne va năuci. Dar, în ceea ce mă privește, de fiecare dată când mă voi uita prin bibliotecă să-mi aleg o carte o voi vedea pe cea abandonată (pentru că, de obicei, le las la teancul de necitite) și-mi voi face procese de conștiință, știind că nu voi reveni prea curând la ea.

Și atunci vă întreb: ce facem cu toate volumele pe care nu le-am dus la bun sfârșit? Ce se întâmplă cu ele? Voi le mai dați o șansă, după o perioadă de timp? Le reluați de unde le-ați lăsat? Eu nu. 90% dintre cazuri nu mă mai întorc, sunt precum mamele care-și părăsesc copiii fără să se mai uite înapoi (știu, am dus la extrem Image may be NSFW.
Clik here to view. ). Și, dacă în 10% dintre situații le reiau, niciodată nu încep lectura de unde am lăsat-o, deși semnul de carte este probabil încă acolo.

Voi vă simțiți vinovați după ce ați părăsit o carte? Dacă nu, atunci ce senzații aveți?

Sursă imagine principală: docstoc.com